Mulți părinți își formează încă de la naștere obiceiul ca micuțul lor să împartă patul matrimonial cu ei. Nu este neapărat ceva greșit, însă pe măsură ce copilul crește, spațiul de dormit chiar și în cel mai generos pat matrimonial poate deveni tot mai mic, iar prima „victimă” este adesea tatăl, care vrând-nevrând ajunge să doarmă pe canapea sau în birou. În acest articol v-am pregătit câteva sfaturi simple prin care vă puteți învăța copiii nu doar să doarmă, ci și să adoarmă în pătuțul lor.

Cum funcționează obiceiurile de somn ale copilului?
Mulți părinți nu realizează că obiceiurile de somn ale copilului se formează încă din timpul sarcinii și în primele luni de viață. Ceea ce astăzi pare o soluție plăcută și practică (dormitul împreună cu părinții) se poate transforma mai târziu într-o rutină foarte greu de schimbat. Copilul asociază somnul cu un anumit mediu, sunete, mirosuri sau prezența părintelui. Tocmai de aceea este important să creați încă de la început asocieri constante legate de somn, care îl vor ajuta pe copil să se simtă în siguranță și în propriul său pătuț.
Cum să înveți copilul să doarmă în pătuț?
Încă de la început trebuie să menționăm că sfaturile prezentate în articolul nostru nu sunt metode garantate pentru succes. În timp ce un truc poate funcționa pentru 100 de copii din 100, altul poate să nu dea rezultate pentru majoritatea dintre ei. Fiecare copil este individual și unic, iar fiecare reacționează diferit la primele momente de adormire în pătuțul pentru copii. Încercați diferite metode, iar dacă observați că micuțul reacționează negativ, nu îl forțați inutil. Puteți încerca din nou peste câteva zile sau săptămâni.
Pregătirea copilului pentru somn
Înainte de a experimenta tehnici concrete, merită să pregătiți mediul astfel încât copilul să fie atras în mod natural de somn. Este esențial să creați o rutină previzibilă de somn, care se repetă în fiecare zi în același mod. Copilul o va învăța rapid și va începe să o asocieze cu momentul somnului.
- lumină difuză sau lampă de veghe,
- un ritual scurt (mângâiere, cântec de leagăn, șoapte blânde),
- aceeași oră de culcare,
- o atmosferă liniștită fără zgomote deranjante,
- lenjerie de pat curată și plăcută pentru pat.
O astfel de rutină poate ușura semnificativ pentru întreaga familie trecerea către adormirea independentă.
Sfaturi pentru nou-născuți
Cea mai bună perioadă pentru a-l învăța pe copil să adoarmă singur în propriul pătuț este imediat după naștere. Probabil vă veți bucura și de momentele în care adormiți micuțul în brațe, însă printre metodele preferate se numără și adormirea în cărucior sau în pătuț. Pentru bebelușii mici este suficient să îi așezați în pătuț sau în cărucior după hrănire și schimbarea scutecului, eventual să îi legănați puțin, iar după câteva momente vor adormi. Dacă se obișnuiesc încă de la început că părăsiți camera după ce îi puneți la somn, la o vârstă mai mare nu vor avea probleme cu acest lucru.
Nou-născuții reacționează foarte sensibil la schimbări, de aceea este important să procedați treptat. Dacă bebelușul adoarme în brațe, puteți începe prin a-l pune în pătuț înainte să adoarmă complet – într-o stare de somnolență, dar încă treaz. Acest moment este esențial pentru formarea somnului independent, deoarece copilul învață treptat să adoarmă fără prezența fizică a părintelui.
Cum să înveți un copil de un an să adoarmă în pătuț?
Dacă până la vârsta de un an v-ați chinuit să adormiți copilul sau chiar l-ați lăsat să doarmă cu voi în patul matrimonial, trecerea la adormirea independentă în pătuț poate fi puțin mai dificilă, dar nu imposibilă. Primul sfat este să familiarizați copilul cu pătuțul și în afara orelor de somn, folosindu-l ca spațiu sigur de joacă, atunci când aveți nevoie, de exemplu, să pregătiți masa sau să mergeți la baie. Un alt sfat verificat este să încercați adormirea copilului în pătuț în timpul somnului de după-amiază, iar după câteva zile să încercați și noaptea. Pătuțul poate fi amplasat în dormitorul dumneavoastră, iar în timpul adormirii puteți rămâne lângă copil. După ce acesta se obișnuiește, puteți părăsi camera imediat după ce îl așezați în pătuț.
În jurul vârstei de un an, obiceiurile de somn ale copilului se schimbă semnificativ. Apar anxietatea de separare, nevoia mai puternică de contact, dar și o atenție și o percepție mai dezvoltate. În acest moment este important să combinați consecvența cu răbdarea. Copilul trebuie să simtă că părintele este aproape, dar în același timp învață că pătuțul este un loc sigur în care poate adormi și singur.
Covoare de calitate pentru copii
La ce vârstă ar trebui copilul să doarmă singur?
Nu există un moment exact, însă în jurul vârstei de doi ani copilul este deja suficient de mare pentru a ocupa mult spațiu în patul matrimonial și pentru a vă împiedica să vă odihniți bine. La această vârstă puteți începe treptat tranziția copilului către propria cameră, mai ales dacă urmează să apară un alt copil, cu care s-ar putea deranja reciproc în timpul nopții.
Este bine să lăsați copilul să plângă?
Probabil v-ați gândit că sfatul nostru de a lăsa copilul de un an să adoarmă singur în pătuț și de a părăsi camera are un punct slab. Așa este, copilul probabil va plânge. Părerile despre această metodă sunt diferite. În timp ce unii părinți susțin că este suficient să treacă una-două zile și copilul se obișnuiește, specialiștii atrag atenția asupra posibilelor efecte negative asupra stării emoționale a copilului. Tocmai de aceea există și o altă metodă care vă ajută să îl faceți mai independent, îi permite să plângă puțin, dar reduce riscul unei experiențe traumatizante:
Când copilul începe să plângă după ce plecați, lăsați-l să plângă un minut. După ce reveniți, îl puteți liniști timp de două minute. Apoi ieșiți din nou și îl lăsați să plângă puțin mai mult. Intervalele se măresc treptat (2, 5, 10 minute), iar la fiecare revenire îl liniștiți timp de două minute. Care este scopul? Copilul înțelege că nu ați plecat definitiv și că veți veni în ajutor dacă este nevoie. Astfel evitați o separare bruscă. În același timp, îi permiteți să petreacă puțin timp singur și să descopere că este în siguranță. După al treilea sau al patrulea interval, copilul probabil va înceta să plângă înainte să reveniți. La următoarea adormire este posibil să plângă din nou un minut sau două, apoi va adormi. Dacă însă plânsul continuă mai mult (de exemplu 10 minute), probabil există o altă problemă (îl doare ceva, îi este foame etc.), iar atunci trebuie să interveniți, să rezolvați problema și să încercați din nou mai târziu.
Sfaturi practice pentru metoda intervalelor
Metoda intervalelor funcționează cel mai bine atunci când este însoțită și de alte semnale clare de siguranță. Părintele poate ajuta copilul prin gesturi mici care nu interferează semnificativ cu procesul de adormire, dar consolidează sentimentul de siguranță.
- așezarea blândă a mâinii pe spate,
- o frază scurtă de liniștire,
- același ton al vocii la fiecare revenire,
- expresie calmă și mișcări lente,
- reacții consecvente fără schimbări bruște.
Astfel, copilul își creează treptat un model previzibil care îl ajută să gestioneze mai bine adormirea independentă.
Copilul trebuie să aibă confort
Pe lângă burtica plină și scutecul curat, copilul trebuie să aibă și o cameră bine aerisită, o temperatură plăcută (18-20 de grade), lenjerie de pat moale și parfumată, dar și o saltea confortabilă pentru copii. Într-un confort perfect, copiii adorm mult mai repede, iar datorită unei saltele de calitate nu trebuie să vă faceți griji cu privire la dezvoltarea incorectă a coloanei vertebrale sau la probleme de sănătate ulterioare. Dacă aveți nevoie de sfaturi pentru alegerea saltelei sau a accesoriilor, nu ezitați să ne contactați.
