Printre tulburările de somn, pe lângă insomnie (și multe altele), se numără și așa-numita hipersomnie. Aceasta nu este la fel de cunoscută (de exemplu, se spune în mod figurat că aproape fiecare al doilea senior suferă de insomnie), însă și această tulburare de somn poate avea un impact negativ semnificativ asupra sănătății. Ce este hipersomnia, care sunt cauzele ei, ce poate schimba în viața dumneavoastră și cum poate fi combătută? La aceste întrebări și la altele vom răspunde în articolul următor.
Ce este hipersomnia?
Hipersomnia este, în esență, opusul insomniei, adică al lipsei de somn. Hipersomnia mai este numită și somnolență patologică sau cronică. Printre principalele simptome se numără dificultatea foarte mare de a vă trezi, dar mai ales o oboseală care pare să nu se termine niciodată. Persoanele care suferă de hipersomnie dorm în mod obișnuit chiar și mai mult de 12 ore pe zi, iar nici măcar un astfel de somn nu le oferă suficientă odihnă sau un plus de energie. Hipersomnia poate fi asociată și cu alte diagnostice (sau cu probleme psihologice), însă există și cazuri în care apare separat și pe neașteptate, fără alte complicații.
Mecanismele fiziologice ale hipersomniei. Ce se întâmplă în creierul nostru?
Hipersomnia nu înseamnă doar „oboseală excesivă”. Este o afecțiune complexă în care apare o perturbare a reglării stării de veghe, ce poate fi asociată cu mai multe procese neurobiologice. Creierul nu reușește să mențină corect echilibrul dintre somn și starea de veghe, ceea ce duce la o nevoie neobișnuit de mare de somn, inclusiv în timpul zilei.
Principalii factori fiziologici implicați în apariția hipersomniei
- Dereglarea neurotransmițătorilor – în special a orexinei (hipocretinei), care reglează starea de veghe.
- Activitate redusă a sistemului reticular activator – zona creierului responsabilă de trezire.
- Tulburări ale ritmului circadian – organismul nu reușește să diferențieze corect ziua de noapte.
- Calitate redusă a somnului nocturn – chiar dacă durează mult, somnul nu este suficient de profund.
Cum se manifestă?
- Simțiți o nevoie permanentă de somn.
- Aveți probleme de concentrare.
- Pot apărea și reacții încetinite.
- Puteți avea senzația de „ceață mentală”.
Somnolența excesivă și problemele asociate
O persoană care suferă de hipersomnie este, în esență, permanent obosită și iritată. Nu reușește să se concentreze la muncă și nici să mențină relațiile cu familia și apropiații. Poate neglija îngrijirea personală și gospodăria, inclusiv obiceiurile de igienă. Pot apărea și pierderea poftei de mâncare, gândirea lentă sau vorbirea incoerentă, precum și dificultăți de memorie pe termen scurt și lung. De asemenea, sunt foarte frecvente schimbările de dispoziție sau stările depresive. Simptomele hipersomniei sunt, de fapt, foarte asemănătoare cu cele ale insomniei, doar că într-un caz persoana nu poate adormi, iar în celălalt doarme prea mult.
Saltele recomandate
Tipuri de hipersomnie
Există mai multe tipuri de hipersomnie, însă acestea pot fi diagnosticate doar de un medic. Așa-numita hipersomnie primară este cel mai adesea cauzată de leziuni ale creierului. Totuși, apariția ei nu este atât de frecventă. Hipersomnia secundară apare ca urmare a altor probleme de sănătate. Mai există și hipersomnia idiopatică, în cazul căreia organismul nu se regenerează în timpul somnului, hipersomnia posttraumatică, ce apare după accidente traumatizante, dar și hipersomnia recurentă, care apare neregulat.
Diagnosticarea hipersomniei. Cum identifică medicii cauza reală?
Diagnosticarea hipersomniei este complexă și include mai multe investigații. Scopul este de a stabili dacă este vorba despre o tulburare primară a somnului sau despre o problemă secundară.
Cele mai frecvente metode de diagnostic pentru depistarea hipersomniei
- Polisomnografia – monitorizarea somnului pe parcursul întregii nopți.
- Testul MSLT (Multiple Sleep Latency Test) – măsoară cât de repede adoarme o persoană în timpul zilei.
- Analize de sânge – identifică eventuale dezechilibre hormonale sau metabolice.
- Investigații neurologice – exclud afecțiuni ale creierului.
- Evaluare psihologică – verifică eventuala prezență a depresiei sau anxietății.
De ce este diagnosticul atât de important?
- Poate depista afecțiuni ascunse.
- Ajută la alegerea tratamentului corect.
- Dacă este stabilit la timp, poate preveni apariția complicațiilor pe termen lung.
Oboseala și somnolența
Există și situații în care hipersomnia nu este un diagnostic de sine stătător, ci doar un simptom al unei alte probleme sau boli. Dacă stați frecvent treaz până târziu, nu aveți un stil de viață echilibrat, consumați alcool în cantități mai mari și nu faceți deloc mișcare, puteți avea simptome similare cu cele ale hipersomniei. Acestea pot apărea și dacă desfășurați o muncă grea pe termen lung sau exagerați cu activitățile sportive. O astfel de „hipersomnie” poate fi însă compensată, de exemplu, prin recuperarea somnului în timpul unui weekend, iar apoi este bine să vă gândiți la o schimbare a stilului de viață sau la ajustarea obiceiurilor de somn, inclusiv la înlocuirea saltelei cu una de calitate mai bună.
Consecințele pe termen lung ale hipersomniei netratate
Hipersomnia nu este doar o stare neplăcută – poate avea efecte serioase asupra sănătății generale, performanței la muncă și siguranței.
Riscurile hipersomniei netratate:
- productivitate redusă,
- risc mai mare de accidente rutiere,
- probleme de memorie,
- sistem imunitar slăbit,
- risc crescut de depresie,
- deteriorarea relațiilor interpersonale.
Consecințe sociale:
- lipsa de înțelegere din partea celor din jur,
- senzația de izolare,
- probleme la muncă sau la școală.
Cum poate fi combătută hipersomnia?
Dacă suspectați o formă reală de hipersomnie, nu amânați vizita la medic. Hipersomnia este asociată mai degrabă cu tulburările de somn și poate necesita diferite forme de tratament, inclusiv terapie, în funcție de cauză. Este important să nu amânați inutil consultația cu un specialist și să nu lăsați problema să se agraveze. Cu cât hipersomnia persistă mai mult, cu atât poate fi mai dificil de gestionat. Dacă nu suferiți de hipersomnie, dar aveți impresia că somnul dumneavoastră ar putea fi îmbunătățit, citiți mai multe articole pe blogul nostru, unde abordăm și subiectul duratei suficiente și sănătoase a somnului.
Prevenirea hipersomniei
Nu toate formele de hipersomnie pot fi prevenite, însă un stil de viață corect poate reduce semnificativ riscul apariției ei.
Recomandările noastre:
- respectați ore regulate de culcare și trezire,
- limitați consumul de cofeină după ora 15:00,
- evitați dispozitivele electronice înainte de culcare,
- asigurați suficientă lumină naturală în locuință,
- dormiți într-o cameră liniștită, întunecată și răcoroasă.